Despre Ecologie Umana

Ecologia umană este știință nouă constitută în secolul XX. Organizarea sa ca știință a fost determinată în primul rând de crize ecologice. Pentru a înțelege problemelor globale, a devenit necesară integrarea științelor naturii, a științelor sociale și a psihologiei. Ca o primă definiție, putem spune că ecologia umană este o știință a interacțiunii dintre oameni și mediul înconjurător. Obeiective ei se concentrează pe patru domenii principale:

  1. dinamica populației umane
  2. gospodărirea resurselor de către oameni
  3. impactul acțiunii umane asupra mediului
  4. interacțiunile dintre aceste trei

“Trebuie să fie conștientizat că trebuie restabilit echilibrul perturbat al sistemului planetei noastre:

– în beneficiul iubirii în raport cu putere;

– în beneficiul cooperării, reducând rivalitatea;

– în beneficiul înțelepciunii, față de cunoaștere (T. S. ELIOT);

– în beneficiul bunăstării comunității și nu a Eului;

– în beneficiul existenței în detrimentul posesiei;

– în beneficiul valorilor interioare, spirituale împotriva materialismului;

– în beneficiul celui mic față de cel uriaș;

– în beneficiul localului în raport cu central (în cazul în care o comunitate vrea să supraviețuiască, va trebui să se apere de economia globală (Wendel BERRY) În acest fel, întreaga societate ar beneficia. Ar prinde putere culturi locale, s-ar dezvolta diversitatea culturală.

– în beneficiul controlului intern;

– în beneficiul științelor spiritului și reducerea dominanței științelor naturii și tehnice (C. P. SNOW și József Zelnik);

– în beneficiul dezvoltării mentale-spirituale și reducerea importanței avuției materiale;

– la beneficiul a ceea ce este esențial în raport cu cele neînsemnate; cercetarea cauzelor reale, fundamentale ale crizei, de exemplu în activitățile corporațiilor transnaționale, în sistemul bancar etc.);

– dar nu vrea să creeze o altă disproporționalitate, un alt dezechilibru.” (Lajos György)

© 2025: OASIS | GREEN EYE Theme by: D5 Creation | Powered by: WordPress
Hungary