Despre Ecologie Umana
Ecologia umană este știință nouă constitută în secolul XX. Organizarea sa ca știință a fost determinată în primul rând de crize ecologice. Pentru a înțelege problemelor globale, a devenit necesară integrarea științelor naturii, a științelor sociale și a psihologiei. Ca o primă definiție, putem spune că ecologia umană este o știință a interacțiunii dintre oameni și mediul înconjurător. Obeiective ei se concentrează pe patru domenii principale:
- dinamica populației umane
- gospodărirea resurselor de către oameni
- impactul acțiunii umane asupra mediului
- interacțiunile dintre aceste trei
“Trebuie să fie conștientizat că trebuie restabilit echilibrul perturbat al sistemului planetei noastre:
– în beneficiul iubirii în raport cu putere;
– în beneficiul cooperării, reducând rivalitatea;
– în beneficiul înțelepciunii, față de cunoaștere (T. S. ELIOT);
– în beneficiul bunăstării comunității și nu a Eului;
– în beneficiul existenței în detrimentul posesiei;
– în beneficiul valorilor interioare, spirituale împotriva materialismului;
– în beneficiul celui mic față de cel uriaș;
– în beneficiul localului în raport cu central (în cazul în care o comunitate vrea să supraviețuiască, va trebui să se apere de economia globală (Wendel BERRY) În acest fel, întreaga societate ar beneficia. Ar prinde putere culturi locale, s-ar dezvolta diversitatea culturală.
– în beneficiul controlului intern;
– în beneficiul științelor spiritului și reducerea dominanței științelor naturii și tehnice (C. P. SNOW și József Zelnik);
– în beneficiul dezvoltării mentale-spirituale și reducerea importanței avuției materiale;
– la beneficiul a ceea ce este esențial în raport cu cele neînsemnate; cercetarea cauzelor reale, fundamentale ale crizei, de exemplu în activitățile corporațiilor transnaționale, în sistemul bancar etc.);
– dar nu vrea să creeze o altă disproporționalitate, un alt dezechilibru.” (Lajos György)